PayPal

Donați ptr IRIR prin PayPal


"Exercițiu" la Școala de Vară
(Valeriu Antonovici)

Societăţile care îşi neglijează trecutul nu au viitor


Joi, 17 iulie, ora 19, la Muzeul Municipiului București – Palatul Suțu (la Universitate)

Prezentarea filmului documentar “Afacerea Tănase”

Paris, 1982. Tentativa Securităţii de asasinare a doi scriitori români, disidenţii în exil Virgil Tănase şi Paul Goma, este zădărnicită de serviciul francez de contrainformaţii, DST, şi contrată prin cea mai spectaculoasă şi sofisticată diversiune din perioada Războiului Rece: „Afacerea Tănase”, cum a numit-o presa franceză. În pofida unei mediatizări superlative în epocă, resorturile secrete ale celebrei afaceri au rămas ascunse. Protagoniştii politici ai conflictului, preşedintele francez Francois Mitterrand şi dictatorul român Nicolae Ceauşescu, s-au confruntat pe un fundal senzaţional al speculaţiilor mediatice, manevrelor diversioniste, intrigilor de culise şi al unor acţiuni de risc extrem. Motivele reale ale acestui episod excepţional de război secret le aflăm abia acum, ca urmare a unei ample investigaţii reconstituite în filmul documentar „Afacerea Tănase. Leapşa pe murite”, regia Ionuț Teianu (LibraFilm). Scenariul are la bază cartea lui Liviu Tofan „A patra ipoteză. Anchetă despre o uluitoare afacere de spionaj” (Polirom, 2012).


Premiul UCIN (Uniunea Cineaștilor din România) pentru cel mai bun film documentar al anului 2013:

Afacerea Tănase

Regia: Ionuț Teianu
Scenariu: Liviu Tofan, Ionuț Teianu
O producție Libra Film

Despre Gala premiilor UCIN, detalii aici și aici

Din juriul galei, prezidat de academicianul Răzvan Theodorescu, au făcut parte Şerban Marinescu, Cristian Tudor Popescu, Doru Mitran, Irina Gărdescu, Mihai Şurubaru, Ioana Corciova, Silvia Cusursuz, Călin Stănculescu, Ştefan Velniciuc şi Cornelia Tăutu.


La Festivalul Filmului Documentar ASTRA de la Sibiu (2013),

Afacerea Tănase. Leapșa pe murite

a fost distins cu Premiul Special

MOTIVATIA JURIULUI:
Un film răscolitor, care poartă un dublu mesaj emoționant. Emoționant pentru drama eroilor filmului și cea a dizidenței românești – pe care nu o cunoaștem îndeajuns – și a doua oară emoționant pentru noi, cei care am trăit acele timpuri, pe care nu trebuie să le uităm. Istoria nu trebuie uitată.

Regia: Ionuț Teianu
Scenariu: Liviu Tofan, Ionuț Teianu
O producție Libra Film

Reacții după premiera din 14 octombrie 2013

Documentarul este o reconstituire palpitantă a senzaționalei afaceri de spionaj ce a ținut prima pagină a presei pariziene în vara anului 1982. Personajele principale – disidenții Virgil Tănase și Paul Goma, și spionul Matei Haiducu – participă la reconstituire prin mărturii actuale sau din epocă, susținuți de relatările unui fost director adjunct al serviciului francez de contrainformații. Intriga politică din fundalul afacerii este ilustrată de conflictul dintre președinții Francois Mitterrand și Nicolae Ceaușescu. Documentarul “Afacerea Tănase. Leapșa pe murite” ne dezvăluie fața ascunsă a României ceaușiste în planul relațiilor externe, precum și mijloacele criminale la care Securitatea nu ezita să recurgă pentru reducerea la tăcere a opozanților.

Scenariul documentariului are la bază cartea “A patra ipoteză” (Liviu Tofan, Polirom, 2012), rezultatul unei investigații complexe de-a lungul a patru ani. Ancheta ne dezvăluie, după mai bine de un sfert de secol, resorturile secrete și mobilurile ascunse ale celebrei afaceri, declanșată de dispariția scriitorului Virgil Tănase, în mai 1982. Elementul central îl constituie cea mai spectaculoasă și mai sofisticată diversiune din perioada Războiului Rece în Europa, organizată de DST, serviciul francez de contrainformații, împotriva Securității lui Ceaușescu. Spionului român Matei Haiducu primise misiunea de a-i asasina, la Paris, atît pe Virgil Tănase, cît și pe Paul Goma. Dar Haiducu a trecut de partea franceză și și-a dezvăluit misiunea DST-ului, iar acesta a înscenat răpirea lui Virgil Tănase și “otrăvirea” lui Paul Goma pentru a-l putea folosi pe Haiducu ca agent dublu într-o misiune secretă în România. Povestea este cel puțin la fel de spectaculoasă ca un foarte bun roman de spionaj, cu diferența că este cît se poate de reală.



Șacalul Securității. Teroristul Carlos în solda spionajului românesc

La editura Polirom, sub egida Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) și a IRIR, a apărut cel mai recent volum semnat Liviu Tofan, “Şacalul Securităţii. Teroristul Carlos în solda spionajului românesc”. Este prima lucrare care tratează în profunzime, pe baza unor documente inedite, relaţia dintre teroristul Carlos Şacalul şi regimul Ceauşescu.

Volumul “Şacalul Securităţii” este o reconstituire factuală a unuia dintre cele mai negre episoade din istoria noastră recentă. Pentru prima oară, subiectul colaborării dintre regimul comunist din România şi teroristul Carlos beneficiază de o bază documentară reală, cartea incluzând ca anexe documentele care au stat la baza investigaţiei. Astfel, aceasta dezvăluie dimensiunile nebănuite ale colaborării dintre Carlos, cel mai rău famat terorist al timpului său, şi Securitate, mijloacele care i se puneau acestuia la dispoziţie, precum şi obiectivele vizate. Pentru prima oară este reconstituit în detaliu atentatul de la Radio Europa Liberă din februarie 1981, care a fost de altfel principala ţintă a acestei colaborări sumbre. De asemenea, cartea vorbeşte în premieră despre obstrucționarea anchetei din anii ‘90 privind relaţia dintre Carlos şi Securitatea comunistă.


Dosarul de Securitate al unui ambasador: Coen Stork

o nouă apariție – detalii aici

Coen Stork, fostul ambasador al Olandei la București (1988-1993), este fondatorul Institutului Român de Istorie Recentă (IRIR).


A patra ipoteză

Un studiu investigativ publicat cu sprijinul Institutului Român de Istorie Recentă (IRIR) si a Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER). Ca serviciu de informații, Securitatea nu a servit apărării interesului național decît în măsura în care această misiune, altfel legitimă, s-a confundat cu interesul menținerii puterii regimului comunist. Supravegherea populației și pedepsirea „dușmanilor poporului” a fost sarcina de căpătîi a Securității pe plan intern. Dar această instituție a avut și o componentă externă. Sub diverse denumiri, spionajul românesc din perioada regimului comunist nu a fost niciodată o entitate de sine stătătoare. Ca parte a Securității Statului, DGIE sau DIE sau CIE au fost proiecția în exterior a Securității interne. Culegerea de informații (politice, economice, militare) în sensul tradițional al spionajului a fost fie marginală, fie complet deturnată în favoarea priorităților securistice: supravegherea și compromiterea exilului românesc, intimidarea celor de la Radio Europa Liberă, intoxicarea propagandistică a presei occidentale, intermedierea de afaceri dubioase, diversiuni naționaliste, promovarea imaginii lui N. Ceaușescu etc. Ca studiu de caz poate servi „A patra ipoteză”.



Dennis DeletantDennis Deletant este noul președinte al board-ului IRIR. Cunoscutul istoric britanic, profesor la School of Slavonic and East-European Studies, University College, Londra, este noul președinte al Consiliului Director al IRIR. El îi urmează în această funcție lui Coen Stork, fondatorul institutului nostru. Coen Stork, fost ambasador al Olandei în România, a condus IRIR timp de 10 ani. Dennis Deletant este membru al board-ului IRIR din 2003. Considerat drept cel mai avizat expert străin în probleme românești din domeniul istoriei recente, Dennis Deletant a publicat numeroase lucrări, dintre care amintim: “Ceaușescu și Securitatea” (Humanitas) “Teroarea comunistă în România: Gheorghiu-Dej și statul polițienesc, 1948-1965” (Polirom) “Security Intelligence Services in New Democracies: The Czech Republic, Slovakia and Romania” (Macmillan) “Romania and the Warsaw Pact, 1955-1989” (Politeia) “In and Out of Focus. Romania and Britain. Relations and Perspectives from 1930 to the Present” (British Council) “Hitler’s Forgotten Ally. Ion Antonescu and his Regime, Romania, 1940-1944” (Palgrave Macmillan) “Holocaustul din România în documente ale celui de-al III-lea Reich. 1940-1944”, co-editor Ottmar Traşcǎ (Dacia)

Susțineți IRIR !

Cei care doresc să sprijine în continuare demersurile IRIR pot face donații în conturile indicate mai jos. Susținătorii noștri din străinătate au posibilitatea de a face donații prin PayPal, activînd butonul “Donate” de pe această pagină. Donații se pot face în următoarele conturi ale IRIR de la Banca Transilvania, sucursala Lipscani (BIC/SWIFT: BTRLRO22): RO88BTRL0410120579792100 – în Lei RO71BTRL0410420579792100 – în Euro RO27BTRL04102205797921XX – în Dolari Date necesare pentru transferul bancar: Beneficiar: Fundația ptr Studiul Istoriei (IRIR) CUI: 13228095 Adresa băncii: Str. Lipscani nr. 102, București 030039 Motivul tranzacției: donație