Marius Oprea
“Banalitatea răului”. O istorie a Securității în documente cu un studiu introductiv de Dennis Deletant

Polirom, Iași
2002

“În urmă cu două decenii, România era paralizată de una dintre cele mai crunte dictaturi de pe continentul european. Teama de atotprezenții informatori, mereu gata să-i toarne la securiști, îi făcea adesea pe oameni să comunice aruncîndu-și șoapte pe fugă. Pentru cititorii care au trăit această perioadă nefastă, și pentru cei care au avut prea puțin sau chiar deloc prilejul să o cunoască, această culegere bogată și inedită de documente, adunate de Marius Oprea cu o deosebită perseverență și discernămînt din arhiva fostei Securități, arată mecanismele terorii ce l-a făcut pe Ceaușescu posibil și i-a consolidat puterea. “Nimic din experiența românilor nu i-a pregătit pentru regimul terorii care s-a abătut asupra lor dupa 1944. Cartea oferă documente despre activitatea instrumentelor acelei terori. De-abia după ce Securitatea a nimicit o mare parte din intelectualitate și din țăranii independenți, Partidul Comunist a putut miza pe obediența unor oameni pentru care frica a devenit o a doua natură.” (Dennis Deletant)

["The Banality of Evil": Documentary History of the Securitate]
with an introductory study by Dennis Deletant

Zoltan Rostas
Chipurile orașului. Istorii de viață în București – Secolul XX cu o introducere de Andrei Pippidi

Polirom, Iași
2002

Sursele folosite pentru această carte sunt de tipul “recits de vie” sau “life history”, o formă empirică a istoriei orale. Zoltan Rostas, ale cărui anchete au început acum 20 de ani cu investigarea experienței școlii sociologice Gusti-Stahl, a procedat la interogarea – în limbile română și maghiară – a martorilor vieții din Capitală din prima jumătate a secolului XX. Majoritatea textelor se referă la București, dar, pentru coerența experienței pe care o comunică, au fost menținute părțile privind satul ardelean, exilul rușilor “albi” în Franța, ce a văzut un ofițer român în Uniunea Sovietică și, mai ales, viața armenilor în Turcia (acele pagini fiind singura relatare direct în românește a genocidului din Cilicia din 1915). Mărturiile culese astfel redau veridic o imagine a orașului multicultural dintr-o epocă de care ne indepărtăm rapid.

Marius Oprea, Stejărel Olaru
Ziua care nu se uită. 15 noiembrie 1987

Polirom, Iași
2002

Cartea este o mărturie în documente despre revolta anticomunistă din 15 noiembrie 1957 a muncitorilor din Brașov, atrăgînd atenția prin persoanele implicate in acele evenimente, unii anchetatori de atunci fiind actuali oameni politici. „Pentru noi a fost limpede încă de pe atunci. Era începutul unei acțiuni împotriva regimului care întrunea mai multe elemente. Era vorba de un protest muncitoresc, într-o citadelă ceaușistă, era vorba de un mesaj politic anti-dictatorial, era vorba de un context politic clar – presiunile Moscovei, refuzul lui Ceaușescu de a accepta cerințele lui Gorbaciov, ruptura cu Occidentul care-și radicalizase pozițiile față de regim – toate acestea la un loc ne-au făcut să credem că e vorba de începutul sfîrșitului.” (Emil Hurezeanu) „Doar 15 ani s-au scurs de la revolta muncitorilor. Anchetatorii Miliției și Securității care i-au bătut cu bestialitate pe muncitori nu numai că nu înfundă pușcăriile, ci unii dintre ei au făcut cariere frumoase în România de după decembrie 1989.” (Gheorghe Banea, „Evenimentul Zilei”, 8 noiembrie 2002)

Marius Oprea, Nicolae Videnie, Ioana Cîrstocea, Andreea Năstase, Stejărel Olaru
Securiștii Partidului. Serviciul de Cadre al P.C.R. ca poliție politică

Polirom, Iași
2002

Această carte cuprinde studii și documente originale selecționate din 929 de dosare provenind din arhiva Comitetului Municipal Brașov al PCR. Pe baza numeroaselor documente ale anchetelor întreprinse de inspectori de cadre ai partidului comunist în anii ’60 și ’70, volumul examinează relațiile speciale dintre partid și Securitate în perioada comunistă.

Alina Mungiu-Pippidi, Gérard Althabe
Secera și buldozerul. Scornicești și Nucșoara, mecanisme de aservire a țăranului român

Polirom, Iași
2002

Cartea reprezintă rodul colaborării cu cîțiva studenți ai Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative (SNSPA), care au parcurs în primăvara anului 2001 etapele unui „training” în metodologia istoriei orale și observării participative, condus de Gerard Althabe și Aurora Liiceanu în cadrul Institutului Român de Istorie Recentă (IRIR). Astfel a fost examinată condiția politică a țăranului în cursul proceselor de modernizare programată. „Cartea aceasta este despre două sate din estul Europei. Cum satele în sine, deși au avut parte de o istorie excepțională, sunt la drept vorbind lipsite de interes pentru restul lumii, la fel ca și țara în care se află, România, una dintre eternele zone «gri» cu minimă participare la istoria lumii, aplecarea asupra lor pare să aibă puțină justificare la prima vedere. Dar nu este așa: prin intermediul acestor două sate, autorii au ambiția să privească mai îndeaproape o realitate mult mai enigmatică și de interes mult mai general.” (Autorii)

Smaranda Vultur, editor
Memoria salvată. Evreii din Banat, ieri și azi

Polirom, Iași
2002

Cartea este un portret de grup realizat prin istorisiri ale vieții și fotografii, menit să dea contur unor experiențe individuale, dar și vieții comunitare a evreilor din mai multe generații care trăiesc la Timișoara, Lugoj sau Reșița. Volumul face parte dintr-o serie situată sub semnul întîlnirii cu diferența, pe care Grupul de antropologie culturală și istorie orală din cadrul Fundației A Treia Europă a elaborat-o pentru a materializa rezultatele unei cercetări pe lungă durată a relațiilor dintre memorie și identitate. El încearcă să surprindă o memorie în mișcare și să exprime un exercițiu de cunoaștere – prin intermediul interviului de istorie orală – a felului în care diferite grupuri etnice, sociale, profesionale, religioase au contribuit la structurarea unui model de existență culturală proprie, deschis spre valorile celuilalt din imediata vecinătate. De asemenea, el ne permite să luăm act de felul în care oamenii și colectivitățile traversează traumele istoriei și de felul în care memoria funcționează ca reper pentru reconstruirea identității în diferite perioade de timp.

Polirom, Iași
2002

Istoriografia română: trecut și viitor • Pagini de politică externă a României • Din istoria exilului românesc • Recenzii. Note de lectură

Polirom, Iași
2003

Ioana Cîrstocea Construcția politică a identității feminine în timpul regimului comunist din România (1945-1965)