“Opriți Muzica!” este titlul de lucru al unui film documentar despre Cornel Chiriac, despre semnificația fenomenului pe care l-a întruchipat Cornel Chiriac. Milioane de tineri din România i-au ascultat cu religiozitate emisiunea “Metronom” difuzată la Europa Liberă. Mii de tineri i-au trimis scrisori, iar unii au intrat la închisoare din cauza asta. Cornel Chiriac a fost asasinat în martie 1975 la München, la vîrsta de 33 de ani.
Muzica anilor 1960-70 a fost esența si manifestarea unui nou spirit al vremii: o nouă viziune, noi valori. A fost expresia unei revoluții – pașnice – împotriva unei mentalități închistate și vetuste. Cornel Chiriac a fost purtătorul ei de cuvînt în România.
La începutul anilor ’70 – judecînd după reacția ascultătorilor concretizată prin scrisori adresate redacției – Radio Europa Liberă a avut, de departe, cel mai mare impact prin emisiunile sale muzicale. Constatarea poate părea bizară avînd în vedere că Europa Liberă a fost percepută ca un post de radio politic, dedicat primordial informațiilor și comentariilor pe teme sociale și economice. Scrisorile de la ascultători nu se refereau însă decît în mică măsură la aceste teme. Marea lor majoritate priveau muzica. Muzica dorită și cerută de mii și mii de tineri din România ca un fel de surogat de libertate.
Europa Liberă a avut mai mulți redactori muzicali talentați. Dar cel care a avut impactul cel mai mare, si care a devenit o adevărată legendă – poate și ca urmare a sfîrșitului lui tragic – a fost Cornel Chiriac. Chiar și azi, la peste 30 de ani de la dispariția lui, admiratorii îi cultivă memoria în fan-cluburi și emisiuni de radio.
Prin felul lui de-a fi, prin viața, dar și prin moartea sa, Cornel Chiriac a personificat de o manieră unică spiritul acelei epoci pentru tinerii din România. El era muzica, iar muzica era mesajul unei unei noi viziuni împărtășite de generația care impunea atunci în occident un nou set de valori. Parolele acelei generații erau “freedom” și “make love, not war”. Iar muzica era forma de exprimare a acestei mișcări de rebeli și neadaptați care aruncau peste bord noțiunile perimate ale epocii postbelice. Spiritul acesta s-a manifestat în egală măsură printre tinerii din țările “lagărului socialist”, dar libertatea lor de manifestare era mult îngrădită față de cea a tineretului din occident. Relativa relaxare a regimului comunist din România a durat foarte puțin și a dispărut foarte repede după invazia din Cehoslovacia și lichidarea “Primăverii de la Praga” (august 1968). În cazul nostru, emisiunea muzicală de mare succes “Metronom”, începută de Cornel Chiriac la Radio București în 1967, avea să fie desființată în 1969. În același an, Cornel fuge în Austria. Noel Bernard, directorul Europei Libere, îl aduce la München, unde relansează emisiunea “Metronom”. În România, emisiunile lui Cornel Chiriac de la Europa Liberă devin o binecuvîntare pentru tinerii lui ascultători, și un blestem pentru Securitate. În acei ani, Cornel Chiriac devine în România numele cel mai popular și mai îndrăgit. Popularitatea lui este percepută de regim ca o amenințare. Mii de tineri îi adresează constant scrisori prin care îi solicită difuzarea anumitor piese muzicale, dar în care strecoară și aluzii critice la adresa regimului.
În vara lui 1970, la doar un an de la relansarea emisiunii “Metronom” la Europa Liberă, maiorul de Securitate Wagner se alarma într-un raport cu privire la “potențialul nociv al muzicii decadente”: “În ultima vreme se constată o intensificare a emisiunilor destinate de postul de radio “Europa Liberă” influențării dușmănoase a tineretului nostru. Interesul unor tineri a fost stimulat și de noua emisiune a acestui post, intitulată “Metronom” și comentată de fugarul Cornel Chiriac, în care nu numai că se încearcă influențarea ascultătorilor, dar se trece și la instigarea lor la acte potrivnice politicii partidului și statului nostru”…
Pe lîngă filmul documentar despre Cornel Chiriac, va exista și o lucrare elaborată de istoricul Andrei Muraru.
[înapoi]
