Epopeea Națională Cinematografică

Trailerul episodului Epopeea Națională Cinematografică:

Dinu C. Giurescu, Emil Constantinescu, Zoe Petre, Stelian Tănase,
Dinu Zamfirescu, Adrian-Silvan Ionescu, Radu Călin Cristea
au vorbit despre

Rolul Monarhiei în România modernă

Moderatorul dezbaterii: Adrian Cioroianu.

Eveniment organizat de IRIR, Fundația Horia Rusu, Institutul pentru Liberă Inițiativă și Jockey Club.

Afișul evenimentului:

La conferinţă au participat cercetători din Slovacia, Federaţia Rusă, Croaţia, România şi Statele Unite ale Americii. Subiectele abordate de participanţi au vizat în principal măsurile legislative puse în practică de guvernele aliate Germaniei naziste împotriva etnicilor evrei. Au fost prezentate lucrări cu caracter general, dar şi studii de caz privitoare la particularităţi ale Holocaustului din diverse colţuri ale Europei.

Din partea IRIR a participat Andrei Muraru, secretar ştiinţific, care a discutat condiţiile, evoluţia şi dimensiunile politicii rasiale aplicate de Guvernul Antonescu în Transnistria. Lucrarea a insistat pe trăsăturile definitorii ale politicii rasiale, insistând pe deportare ca acţiune centrală a Holocaustului instrumentat în teritoriul dintre Nistru şi Bug între 1941 şi 1944.

Banska Bystrica are o însemnătate aparte pentru istoria Slovaciei. În timpul celui de-al doilea Război Mondial, aici a fost centrul mişcării naţionale de rezistenţă împotriva ocupaţiei naziste. La 29 august 1944 a fost declanaşată o acţiune concentrată de eliberare a teritoriului de sub controlul trupelor naziste. Deşi rezistenţa a fost învinsă rapid, tentativa are un loc aparte în memoria istorică a slovacilor. Ulterior, oraşul a fost eliberat de trupele Armatei a 4-a Regale Române în noaptea de 25/26 martie 1945.

În piaţa centrală a oraşului, la puţin timp după încheierea războiului, autorităţile sovietice au ridicat un monument în onoarea eliberării oraşului în 1945. Recent, pe una dintre faţadele obeliscului refăcut, a fost inscripţionat mesajul „Mulţumiri Armatei române eliberatoare”. În mai 2005, şi Regele Mihai I, care era la momentul eliberării oraşului comandantul suprem al forţelor armate române, a ajuns la Banska Bystrica într-un  turneu pentru cinstirea ostaşilor români, aducând un omagiu militarilor care au eliberat oraşul.

Scoala de vara 2010

Organizatorul școlii de vară IRIR este Fundaţia pentru Studiul Istoriei Recente a României (Institutul Român de Istorie Recentă), cu sediul în str. Radu Beller 8, sector 1, Bucureşti, reprezentată de Liviu Tofan în calitate de director. Organizarea evenimentului, precum şi managementul brandului „Şcoala de vară IRIR” sunt realizate de echipa Fundaţiei pentru Studiul Istoriei Recente a României.

Call for Papers

Proiectul

Şcoala de vară IRIR este un program educaţional care se adresează masteranzilor şi doctoranzilor interesaţi de trecutul recent al României. Timp de cinci zile, cei selectaţi vor participa la dezbateri, conferinţe, proiecţii de film, workshop-uri, excursii tematice etc. În prezenţa unor reputaţi specialişti (istorici, politologi, sociologi, critici de artă, publicişti etc.), tinerii vor avea ocazia de a-şi prezenta ideile răspunzînd la întrebarea, în ce măsură comunismul a fost o formă de modernizare a societăţii româneşti.

Data şi Locul

Evenimentul se va desfăşura în perioada 28 august – 2 septembrie 2011 în localitatea Moeciu de Sus (judeţul Braşov).

Participanţii

Grupul ţintă se constituie din masteranzi şi doctoranzi (încadraţi în instituţiile de învăţământ superior acreditate din România şi Republica Moldova) din domeniile istorie, ştiinţe politice, filosofie, arhitectură, artă, drept, jurnalism, teologie, litere, sociologie, psihologie, interesaţi de trecutul recent al României. Vârsta maximă a candidaţilor nu poate depăşi 35 de ani. Numărul de participanţi va fi de 20 de persoane.

Înscrierea

Candidaţii vor trimite pe adresa scoaladevara@irir.ro un Curriculum Vitae şi un eseu sau o cercetare de 5-10 pagini (format Microsoft Word, Times New Roman, font 12, cu diacritice şi aparat critic conform regulilor Academiei Române) cu privire la întrebarea: A fost comunismul o fomă de modernizare? Posibile teme sunt:

• Memoria represiunii (Gulag-ul, marginalizarea, excluderea) vs. memoria împlinirilor (industrializarea, şcolarizarea, promovarea femeii, creşterea nivelului de trai, performanţele sportive);
• Viaţă cotidiană, economie, societate, instituţii, propagandă şi cultură;
• Omul nou;
• Societatea cu o singură clasă;
• Naţionalităţile conlocuitoare;
• Supunere pasivă şi participare vs. contestare şi rezistenţă;
• Mitologia comunistă;
• Obedienţa, tradiţia, conformismul şi armonia în România comunistă;
• Oameni ai muncii vs. cetăţeni;
• Adeziunea elitelor.

Organizatorii nu doresc să limiteze aria tematică a subiectelor abordate de candidaţi. Orice propunere care se încadrează în tema anunţată este eligibilă. De asemenea, organizatorii încurajează propunerile care permit deschiderea interdiscipinară.

Termenul limită

Aplicaţiile pot fi trimise cel tîrziu până la data de 17 iulie 2011.

Selecţia

Lucrările aplicanţilor vor fi evaluate de un comitet ştiinţific alcătuit din specialişti recunoscuţi în mediul academic. În urma evaluării vor fi selectaţi 20 de participanţi la şcoala de vară IRIR 2011. Numele participanţilor vor fi anunţate pînă la data de 3 august 2011.

Candidaţii admişi vor primi informaţii suplimentare despre desfăşurarea Şcolii de Vară după anunţarea rezultatelor selecţiei. Pentru orice întrebări sau informaţii suplimentare, ne puteţi contacta la adresa scoaladevara@irir.ro

Aplicând pentru Şcoala de Vară IRIR, candidaţii consimt ca lucrările lor să poată fi publicate/utilizate de IRIR cu condiţia menţionării numelui autorului. Toate aplicaţiile primite vor intra în arhiva IRIR.

Cheltuieli

Organizatorul va acoperi chetuielile de masă, cazare, evenimente speciale, excursii şi materiale didactice. Ca regulă generală, participanții suportă singuri cheltuielile de transport. Ca excepție, participanții care pleacă spre Moeciu de Sus din București, vor putea călători cu un autocar pus la dispoziție de organizatori. Cei care vin din alte zone ale țării, pot beneficia de o mașină a organizatorilor, care îi va transporta la Moeciu de Sus.

Drepturi şi obligaţii

Participanţii au următoarele drepturi:

• să participe la evenimentul „Şcoala de vară IRIR” fără a li se percepe niciun fel de taxe;

• să promoveze pe orice canal de comunicare participarea la eveniment;

• să primească diplome de participare la finalul Şcolii de vară.

Participanţii au următoarele obligaţii:

• să respecte Regulamentul „Şcolii de vară IRIR”, precum și indicaţiile şi deciziile organizatorilor;

• să nu angajeze numele „Şcolii de vară IRIR” în acţiuni defăimătoare care pot aduce prejudicii imaginii evenimentului şi/sau organizatorului, co-organizatorului şi sponsorului.

Co-organizatorul școlii de vară IRIR 2011 este Asociaţia Studenţilor la Istorie „Dacia”, asociație reprezentativă a studenților Facultății de Istorie a Universității București.

Sponsorul școlii de vară IRIR 2011 este Institutul pentru Liberă Inițiativă

Vlad Georgescu

Această pagină este dedicată reacțiilor și comentariilor la Regulamentul burselor doctorale IRIR. Programului nostru de burse i-am dat numele istoricului român Vlad Georgescu (1937-1988), director al postului de radio Europa Liberă între 1982 și 1988.

Dintre lucrările lui Vlad Georgescu, amintim:

Ideile politice și iluminismul în principatele române (1750-1831), Editura Academiei RSR, București, 1972

Politică și istorie: cazul comuniștilor români 1944-1977, editura Jon Dumitru, München, 1981 (republicată în câteva ediții în România după 1990)

Istoria românilor de la origini pînă în zilele noastre, München, 1984, Humanitas, București, 1992 (ediția a III-a)

Istoria ideilor politice românești, editura Jon Dumitru (colecția Clio fără mască), München, 1987

Romania anilor ‘80, editura Jon Dumitru (colecția Clio fără mască), München, 1994

Istoria românilor. De la origini pînă în zilele noastre (1984), Humanitas, București, 1992 ( ediția a III-a)

Lansarea programului de burse doctorale IRIR a fost posibilă grație sprijinului din partea Fundației Dinu Patriciu.

]]> http://irir.ro/wp/bursele-doctorale/feed/lang/en/ 0 http://irir.ro/wp/tanar-student-caut-revolutionar/lang/en/ http://irir.ro/wp/tanar-student-caut-revolutionar/lang/en/#comments Sun, 13 Mar 2011 21:34:18 +0000 Liviu Tofan http://irir.ro/wp/?p=1623&lang=ro

IRIR a sponsorizat apariția cărții Tânăr student caut revoluționar (vol. 1) la editura Curtea Veche. Volumul coordonat de Zoltan Rostas și Florentina Țone nu este “încă o carte despre revoluție”, ci vrea să ofere o altă perspectivă în actualul discurs publicistico-politic despre ‘89.

IRIR a sponsorizat apariția cărții Tânăr student caut revoluționar (vol. 1) la editura Curtea Veche. Volumul coordonat de Zoltan Rostas și Florentina Țone nu este “încă o carte despre revoluție”, ci vrea să ofere o altă perspectivă în actualul discurs publicistico-politic despre ‘89.

]]>

Cu ocazia aniversării a o sută de ani de la naşterea lui Cioran, Institutul Cultural Român a invitat intelectuali europeni la o analiză colectivă asupra vieții şi gândirii acestui maestru al paradoxului. Moderatorii au fost Horia-Roman Patapievici, preşedintele Institutului Cultural Român, şi Georges Banu, profesor la Universitatea Sorbonne Nouvelle–Paris 3. Au participat Ingrid Astier, Nicolas Cavaillès, Aurélien Demars, Sylvie Jaudeau, Rolland Jaccard, Vincent Piednoir, Pierre Pachet, Fernando Savater, Barbara Scapolo, Sorin Alexandrescu, Sorin Ilieșiu, Simona Modreanu, Constantin Zaharia, Livius Ciocârlie, Florin Țurcanu, Liviu Tofan. Directorul IRIR a făcut o prezentare despre dosarul de Securitate al lui Emil Cioran.

Tot la Salonul Cărții de la Paris a avut loc duminică, 20 martie, lansarea cărții Revoluția din depărtare, sposorizată de IRIR. Alături de Cristina Hermeziu (autor coordonator), la standul României s-au mai aflat Katia Dănilă, Raymond Clarinard, Liviu Tofan și autorii Monica Heintz, Robert Adam, Raluca Ursachi și Iulian Nistea.

Despre Revoluția din depărtare puteți citi AICI și AICI.

Adrian Cioroianu a publicat un articol pe tema regelui Carol al II-lea în numărul din februarie al revistei Istorie și Civilizație.

Întîlnirea cu Dorin Tudoran a avut loc la sediul IRIR din Bd. N. Bălcescu 21, scara B, et. 4. Despre Eu, fiul lor, despre semnificația acestei cărți au vorbit Daniel Cristea Enache, Radu Călin Cristea, Liviu Antonesei, Marius Oprea, Silviu Lupescu (Polirom) și Dorin Tudoran. În audiență s-au aflat, între alții, Carmen Mușat, Theodora Bertzi, Dorina Rusu, Germina Nagâț, Harry Tavitian, Florin Iaru, Dinu Zamfirescu, Sorin Antohi, prof. Daniel Barbu, prof. Gabriel Andreescu, prof. Zoltan Rostas, conf. Alin Ciupală, Andrei Dimitriu, directorul Filarmonicii George Enescu, Florin Poenaru, numeroși studenți.

În deschiderea întîlnirii, Liviu Tofan, directorul IRIR, a spus următoarele:

Doamnelor și Domnilor, mă bucur să vă salut la primul episod al Întîlnirilor IRIR. Inaugurăm această serie de evenimente profitînd de prezența în România a domnului Dorin Tudoran, căruia îi mulțumesc că este alături de noi.

Această carte, “Eu, fiul lor – Dosar de Securitate”, a apărut recent și s-a vorbit mult despre ea. Peste o săptămînă, Polirom va face lansarea cărții în prezența… autorului, era să spun. Dar Dorin Tudoran, al cărui nume apare pe copertă, nu este autorul, nici subiectul, ci obiectul, mai precis obiectivul autorului colectiv Securitatea. Este o carte din documente ale Securității, este o carte document, un document din trecut. Și dacă este adevărat că trecutul este doar începutul prezentului, un asemenea document constituie și un avertisment de care e bine să ținem seama în acest prezent.

Pentru mine, cartea aceasta este o carte necesară. Asta pentru că, într-un asemenea moment de derivă a societății, cînd intelectualul român a ajuns atît de ieftin – prețuri de criză, cum se spune – este important, este necesar, cum spuneam, să ne amintim, sau să ni se amintească faptul că, în împrejurări infinit mai dificile, chiar periculoase, au existat intelectuali români care n-au făcut rabat la conștiință.

Despre această carte vor vorbi imediat Daniel Cristea Enache, Radu Călin Cristea, Liviu Antonesei, dumneavoastră în dialog cu Dorin Tudoran. Eu mai vreau să spun doar un lucru. Nu l-am cunoscut personal pe Dorin Tudoran pînă acum. Există însă o relație mai veche. Acum 25-30 de ani, cînd Dorin Tudoran făcea și pătimea cele consemnate în această carte, eu eram la München, la Europa Liberă. Eu și colegii mei, noi, transmiteam știrile, informațiile despre Dorin Tudoran. Îi spuneam astfel lui Dorin Tudoran că nu este singur sau abandonat, că cineva se preocupă de soarta lui, altfel decît o făcea Securitatea. Permiteam românilor să afle despre Dorin Tudoran, amplificam mesajul demersului său. Eram complici, dar nu așa cum o interpreta Securitatea. Eram complici la bine. Institutul Român de Istorie Recentă este onorat să-i ofere lui Dorin Tudoran acest gen de “complicitate” în continuare.

ÎNREGISTRAREA VIDEO A ÎNTÎLNIRII (de pe YouTube – 4 părți):

Dorin Tudoran la Intilnirile IRIR (1)

Dorin Tudoran la Intilnirile IRIR (2)

Dorin Tudoran la Intilnirile IRIR (3)

Dorin Tudoran la Intilnirile IRIR (4)