|
Cît valorează suferința?
Legea nr. 221/2009 și plafonarea cuantumului despăgubirilor prin OUG nr. 62/2010 – aceasta a fost tema dezbaterii publice inițiate de IRIR sub titlul „Politici retributive în România postcomunistă. Trebuie despăgubiţi foştii deţinuţi politici?”
Dezbaterea a fost organizată în parteneriat cu Fundația Horia Rusu, Institutul pentru Liberă Inițiativă și Centrul pentru Investigarea Crimelor Comunismului din România.
La discuția condusă de profesorul Adrian Cioroianu au participat: Octav Bjoza (AFDPR), Iulia Moldovan (CNSAS), Marius Oprea (CICCR), Claudiu Iordache (Institutul Revoluției Române), Dorin Matei (Magazin Istoric), Cristian Mititelu (Alianța Civică).
Andrei Muraru, din partea IRIR, a prezentat un rezumat al luărilor de poziție primite de la: Ministerul Justiției, Ministerul Finanțelor Publice, Consiliul Legislativ, Ministerul Public, Consiliul Superior al Magistraturii și IICCMER.
Mai jos pe această pagină găsiți - și puteți descărca - aceste luările de poziție în format PDF.
Aici, cîteva idei desprinse din alocuțiuni:
Legea 221 a fost inițiată în anul 2007 de Marius Oprea de la IICCR si Ticu Dumitrescu de la AFDPR în colaborare cu dna Monica Macovei, ministrul justiției la acea vreme. Proiectul de lege a fost dezbătut în parlament abia spre sfîrșitul lui 2008 suferind unele modificări precum introducerea participării unui procuror la ședințele de judecată. Un alt proiect de lege înaintat atunci de aceiași inițiatori prevedea reducerea pensiilor mari ale foștilor securiști ca sursă de finanțare a despăgubirilor pe legea 221. Astăzi, media pe țară a pensiilor foștilor deținuți politici este de 540 lei, în vreme ce media pensiilor foștilor ofițeri superiori de Securitate este de cca 4000 lei.
OUG 62/2010 este neconstitională deoarece reprezintă o imixtiune a executivului în actul de justiție. În fapt, Avocatul Poporului a fost sesizat în acest sens și a înaintat o contestație la Curtea Constituțională împotriva OUG 62/2010.
CNSAS este practic singura instituție unde se găsesc dosarele (ale Securității, dosare penale) cu documentele necesare celor care fac apel la Legea 221/2009. Asupra CNSAS se exercită o presiune imensă atît din partea petenților care solicită documente necesare în instanța, cît și din partea instanțelor care solicită asemenea documente sau chiar dosare în integralitatea lor. Cele mai mari probleme au existat în raport cu instanțele de judecată, unde se manifestă o necunoaștere a terminologiei istorice și chiar a perioadei istorice la care se referă cazurile. Din această cauză, CNSAS a adresat două note Consiliului Superior al Magistraturii, cu care a avut loc și o întîlnire la nivelul conducerii, pentru găsirea de soluții privind colaborarea cu instanțele de judecată.
CNSAS are dificultăți în a face față cererilor pentru documente și din cauza personalului insuficient, anume 250 de angajați, în timp ce instituții similare din alte țări au 2.500 sau chiar 3.000 de angajați.
Legea 221/2009 nu are norme de aplicare, iar elaborarea unor asemenea norme este absolut necesară. De multe ori, instanțele dau soluții diferite în cazuri similare. Mulți judecători nu înțeleg documentele din epocă. Ar fi util un program sau un sistem de consultanță de specialitate pentru judecători.
Legea 221/2009 a fost foarte slab mediatizată, urmarea fiind că mulți oameni nu știu sau află întîmplător că pot beneficia de prevederile acestei legi. Pentru despăgubiri (daune morale), termenul limită este iunie 2012 (3 ani de la promulgarea legii).
Ar fi de dorit să se solicite Ministerului Justiției participarea la o dezbatere publică , o consultare cu societatea civilă privind necesitatea elaborării normelor de aplicare a legii 221/2009.
Decizii judecătorești exagerate, prin care se acordă desbagubiri foarte mari de un milion de euro sau mai mult, tind să discrediteze legea 221. Lipsa practicii unitare este o problema majoră a justiției din Românie.
Drama persecuțiilor din regimul comunist nu este un subiect de interes pentru societatea civilă, ceea ce constituie un eșec al elitei intelectuale românești, o consecință a dezbinării ei. Spre deosebire de Românii nu au o zi comemorativă sau un monument închinat victimelor opresiunii comuniste.
Link util: Retrocedari.com
Cîteva imagini de la dezbatere:
|
