În vreme ce unii încearcă să limpezească niște ape tulburi, alții continuă să le tulbure.

În numărul 553, din 3 decembrie, a.c., al revistei “Observator cultural”, sora lui Mihai Botez, dna Viorica Oancea, publică textul de mai jos:

“Stimate domnule Şimonca,

Revista dumneavoastră a publicat  o „avanpremieră“ la volumul Eu, fiul lor de Dorin Tudoran. În avanpremieră, era prezentat un fragment din prefaţa dlui Radu Ioanid în care se preciza că Mihai Botez „pînă la proba contrarie, pare să fi fost o sursă a DSS, care nu a semnat un angajament, dar care, fiind ofiţer DSS, a dat informaţii în clar“. Întreaga argumentaţie a acuzelor împotriva lui Mihai Botez se bazează pe această aserţiune.

La vremea respectivă, mi-aţi oferit, cu corectitudinea jurnalistică pe care alte reviste nu au avut-o, un spaţiu pentru dreptul la replică şi-un spaţiu în rubrica „Opinii“ de pe site-ul revistei Observator cultural. Pornind de la adevărul simplu că o informaţie despre apartenenţa sau nu a lui Mihai Botez în structurile informative ale fostei Securităţi nu este secret de stat şi nu atinge siguranţa naţională, am făcut o cerere la SRI, în care am cerut să se caute în arhivele lor şi în alte documente dacă există vreo informaţie în acest sens.

Răspunsul de la SRI, Sectorul „Relaţii cu Cetăţenii“:

„Doamnei Viorica Oancea

Municipiul Bucureşti, strada Tudor Arghezi nr. 52, sector 1

Nr. 70641 din 15.11.2010

Ca urmare la solicitarea dumneavoastră formulată în memoriul nr. 70641 din 04.11. 2010, vă comunicăm că, în urma verificărilor efectuate în documentele de evidenţă gestionate la nivelul instituţiei noastre, domnul Botez Mihai nu a fost identificat ca făcînd parte din fostele structuri de informaţii şi/ sau din Serviciul Român de Informaţii.

Cu stimă,

Şeful Sectorului

ss indescifrabil“

Vă trimit, aşadar, acest răspuns de la SRI şi anexez documentul în original, cu rugămintea de a-l publica, pentru dreapta informare a cititorilor revistei Observator cultural.

Cu mulţumiri,

Viorica Oancea“

*

Dna Viorica Oancea comite un fals.

Nici în studiul introductiv semnat în “Eu, fiul lor”, nici în fragmentele apărute în “Observator cultural” (nr. 539, 26 august, a.c.,http://bit.ly/i9aIcl), dl Radu Ioanid nu scrie despre Mihai Botez, cum afirmă calomnios  dna Oancea, „pînă la proba contrarie, pare să fi fost o sursă a DSS, care nu a semnat un angajament, dar care, fiind ofiţer DSS, a dat informaţii în clar“, ci “pînă la proba contrarie și bazîndu-se exclusive pe documentele din dosarul lui Dorin Tudoran, Mihai Botez pare să fi fost o <sursă> a DSS care nu a semnat un angajament cu Direcția I sau cu UM 0800 SMB și care a dat informații DSS <în clar>.”

Sintagma “fiind ofițer DSS” este o invenție frauduloasă a dnei Oancea.

Răspunsul SRI către cererea dnei Oancea lămurește o cu totul altă întrebare, pe care dl Ioanid nu a formulat-o.

Printre anexele publicate în “Eu, fiul meu” se află și un “Index de termeni și abrevieri cu utilizare frecventă în documentele Securității” preluat de pe site-ul Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității – CNSAS:

http://www.cnsas.ro/documente/arhiva/Dictionar%20termeni.pdf

Cum a pretins în intervenții anterioare că a citit cartea la care face referiri — “Eu, fiul lor” -, dna Viorica Oancea nu are nici măcar scuza că nu ar fi luat notă de diferența între calitățile de “ofițer DSS” și “sursă”.

Orice discuție onestă presupune niște precondiții. Printre ele se numără buna-credință și capacitatea de a înțelege ce citești. Neîndeplinirea lor transformă discuția fie într-o pălăvrăgeală lipsită de orice noimă, fie într-o încercare de deturnare a atenției de la fondul problemei.

Un fals cu picioare foarte scurte și cu o viață pe măsură.