Istorii Subiective de la Adevărul

Colecţia “Istorii subiective” îşi propune să recupereze trecutul apropiat şi să lumineze zonele întunecate ale istoriei recente, punând laolaltă poveştile rămase nemărturisite ale unor personalităţi care au avut un cuvânt greu de spus în viaţa politică şi culturală din cei mai frământaţi ani ai secolului XX

Sub sigla IRIR au apărut la editura Adevărul două cărți-document despre istoria noastră recentă: “Securitatea contra Radio Europa Liberă”, de Richard Cummings, și “Leapșa pe murite”, de Virgil Tănase. Lansarea a avut loc sîmbătă, 26 noiembrie, la tîrgul de carte Gaudeamus, cu participarea lui Richard Cummings, Adrian Cioroianu și Liviu Tofan.

“Securitatea contra Radio Europa Liberă” – din culisele Războiului Rece

Cartea lui Richard Cummings face parte din categoria atît de gustată a dezvăluirilor unui “insider”, a celui care, prin natura poziției sale, știe lucruri pe care noi, ceilalți, nu avem cum să le știm. La Europa Liberă, Richard Cummings a fost Chief of Security, adică cel responsabil cu protecția postului de radio, a redactorilor de acolo, în fața agresiunilor de tot felul din partea serviciilor secrete din țările comuniste. Dintre aceste servicii, cel mai activ și mai brutal a fost cel românesc, Securitatea, prin brațul său extern, Direcția/Centrul de informații Externe (DIE/CIE). Detalii inedite despre războiul purtat de Securitate împotriva Europei Libere puteți afla citind cartea lui Richard Cummings.

Născut în statul Massachusetts în anul 1944, Richard H. Cummings a absolvit Boston University, unde s-a specializat în studii sovietice şi est-europene. În anii ‘60, în timp ce servea în cadrul forţelor aeriene, el a studiat limba rusă la Indiana University, după care a îndeplinit mai multe misiuni în Germania (Berlin) şi în Turcia. Revenit la Boston, Cummings a activat în cadrul Serviciului de Imigraţie şi Naturalizare al Statelor Unite. În 1980, el a acceptat poziţia de Director of Security al posturilor de radio Europa Libera şi Libertatea (REL/RL) din München. Timp de 15 ani, Cummings a răspuns de garantarea securităţii sediului şi angajaţilor din München, dar şi de protejarea staţiilor de emisie din Germania, Spania şi Portugalia. După 1989, tot lui i-a revenit răspunderea asigurării protecţiei noilor redacţii deschise la Bucureşti, Praga, Sofia, Varşovia, Budapesta şi Moscova.

Richard Cummings a mai publicat în SUA cărțile:

Cold War Radio: The Dangerous History of American Broadcasting in Europe, 1950-1989

și

Radio Free Europe’s “Crusade for Freedom”: Rallying Americans Behind Cold War Broadcasting, 1950-1960

Voices of Freedom – Western interference?

De la lansarea postului de radio Europa Liberă s-au împlinit 60 de ani, acesta fiind prilejul conferinței organizate sub patronajul primului ministru al Bavariei și al ministrului de externe al Cehiei, și găzduită de Universitatea Ludwig-Maximilian din München (28-30 aprilie 2011).

Radio Europa Liberă a însemnat de fapt mai multe posturi de radio, cel puțin aceasta era percepția ascultătorilor: cîte un radio pentru România, Bulgaria, Ungaria, Polonia și Cehoslovacia; plus Letonia, Estonia și Lituania din anii ‘80. Astăzi nu mai există nici unul. Radio Europa Liberă și-a atins scopul de mult: eliberarea Europei Răsăritene de comunism. Un “success story” fără egal.

Înaintea primei sesiuni

Am revăzut, cum era de așteptat, multe fețe cunoscute. Badge-urile cu numele purtătorului mi-au fost de ajutor, recunosc. Au trecut 17 ani de cînd i-am văzut pe unii colegi pentru ultima oară. Și nu eram puțini la Europa Liberă – în clădirea de la München lucrau aproape 1.000 de oameni (inclusiv cei de la Radio Liberty). Am schimbat cîteva cuvinte cu “americanii” John Savee, Barry Griffiths, de la Central News, Roley Eggleston, neobositul nostru corespondent special. Nu mi-a fost greu să-i recunosc, evident, pe fostii colegi din departamentul românesc și din secția de documentare (Carmen Pompey, Dan Stancu, Anneli Ute Gabanyi), sau pe Richard Cummings și Ross Johnson, cu care m-am întîlnit de mai multe ori în ultimii ani și cu care am vorbit și acum, pe îndelete, la o cafea. Am revăzut colegi din secțiile bulgară, maghiară, ceho-slovacă, polonă. La un moment dat am remarcat un tînăr ofițer într-o uniformă cu eghileți, și alți doi tineri cu “urechelnițe” și aspect de agenți de security (altfel, foarte discreți), și am realizat că apăruse printre noi fostul coleg Toomas Ilves, acum președintele Estoniei (tînărul ofițer era aghiotantul, care nu-l scăpa din ochi nici o clipă). Din partea consulatului român din München au venit la conferință dna consul general Brândușa Predescu și dl vice-consul Michael Fernbach. În seara primei zile am fost invitați cu toții la o recepție oferită de primul ministru al Bavariei în superbele saloane ale Residenz (fostul palat regal). Aici au apărut cei mai mulți dintre foștii colegi, și sper să nu-mi fi scăpat cineva: Trudi Dumitrescu (Ioana Crișan), Hannes Acker (Mircea Ioanid), N.C. Munteanu, Șerban Orescu, Nicolea Stroescu, Andrei Ștefănescu, Ion Dumitru, Mihai Rusu.

Richard Cummings

Conferința a constat din 5 panel-uri programate de-a lungul a două zile și jumătate, plus cîteva mese rotunde. Cei mai mulți dintre cei 18 vorbitori au fost experți și cercetători de la diverse centre universitare din lume. Doar Ross Johnson, Richard Cummings și Petr Brod au fost, dintre vorbitori, “veterani” ai Europei Libere. S-au evocat diverse aspecte și întîmplări din istoria radioului, s-au schițat interpretări istorico-politice, s-a amintit de momente dificile, dar și de clipe de o satisfacție fără egal din anii 1951 – 1989. Despre departamentul românesc al Europei Libere au vorbit cercetătorii Ioana Macrea-Toma, Petru Weber și Anamaria Neag. Iar ultimul panel al conferinței, sîmbătă dimineața, a fost condus de Camelia Crăciun de la Universitatea București. Comunicările prezentate la conferință urmează să fie publicate într-un volum special pe care vi-l recomand de pe acum.

Liviu Tofan
München, 30.04.2011

În pauză

Ross Johnson, Roley Eggleston, Petr Brod

Universitatea din München