INVITAȚIE LA COLABORARE
Anuarul Institutului Român de Istorie Recentă, III/2011 (serie nouă)
Anuarul IRIR a avut două numere, care au apărut succesiv în anii 2002 şi 2003 la editura Polirom. Acest număr deschide o serie nouă a Anuarului, care însoţeşte relansarea Institutului Român de Istorie Recentă din anul 2010. Revista va fi publicată la o editură prestigioasă din România.
Revista reuneşte studii din diverse domenii (istorie, sociologie, drept, ştiinţe politice, antropologie, relaţii internaţionale, literatură etc.) care tratează probleme ale istoriei recente.
Numărul pe 2011 al Anuarului IRIR îşi propune să dezvolte două mari teme de reflecţie, fără a se limita însă la acestea:
România şi al doilea Război Mondial
- Evenimente interne (1930-1947)
- Partide şi regimuri politice
- Modernisme şi modernizări
- „Războiul sfânt” / „Cruciada împotriva bolşevismului”
- Schimburi de populaţie
- Istorie militară
- Ştiinţă şi naţiune / ştiinţe ale naţiunii
- Fascisme
- Holocaust şi antisemitism
- Viaţă cotidiană
- Rezistenţă şi contestare
- Societate şi economie
- Fenomene culturale
- Ideologii şi doctrine
- Diplomaţie şi relaţii internaţionale
Studiul istoriei recente în România: un bilanţ al instituţiilor şi practicilor
- Analize instituţionale
- Metodologii de cercetare
- Accesul la documente
- Revista revistelor – o evaluare a periodicelor academice care se ocupă de studiul istoriei recente
Anuarul IRIR încurajează următoarele tipuri de contribuţii:
- Studii;
- Documente(publicare de documente, cuprinzând atât transcrierea textului original, cât şi – în cazul documentelor în alte limbi – traducerea sa în limba română, însoţite de studii introductive, note etc.);
- Dezbateri (discuţii, polemici, dezbateri, analize privind discursul asupra istoriei recente);
- Recenziişi Note bibliografice.
Comitetul ştiinţific: Armin Heinen (preşedinte), Sorin Antohi, Igor Caşu, Dorin Dobrincu, Constantin Iordachi, Andrei Pippidi, Marius Turda, Alexandru Zub
Redactor-şef: Dennis Deletant
Redactor-şef adjunct: Andrei Muraru
Secretar de redacţie: Luciana M. Jinga
Comitetul de redacţie: Ştefan Bosomitu (coordonatorul secţiunii de recenzii), Mihai Burcea, Călin Cotoi, Dumitru Lăcătuşu, Ruxandra Ivan, Puiu Lăţea, Alexandru Muraru, Bogdan Jitea
Textele pot fi trimise doar în format electronic până la 30 iulie 2011 pe adresa contact@irir.ro.
Revista foloseşte sistemul peer review pentru selecţia finală a materialelor publicabile.
Responsabilitatea pentru conţinutul textelor revine în exclusivitate autorilor.
INDICAȚII EDITORIALE
Indicații generale
Termene de predare: O primă versiune a textelor va fi trimisă ca fişier Word până la 30 iulie 2011 pe adresa contact@irir.ro. Comitetul de redacţie îsi rezervă dreptul de a face observaţii şi sugestii privind această primă versiune. Versiunea finală trebuie trimisă până pe data de 30 august 2011, alături de o scurtă prezentare a autorului (afiliere instituţională; domenii de interes; publicaţii notabile; adresă de corespondenţă sau email). Predarea textelor se va face doar în versiune electronică.
Lungimea dezirabilă a articolelor este de aproximativ 40.000 – 60.000 de semne (cu tot cu note). Dezbaterile, recenziile, note bibliografice precum şi studiile introductive la documentele publicate nu trebuie să depăşească 9.000 de semne. Redactarea se va realiza la 1,5 rânduri, font Times New Roman, mărime 12 puncte, cu margini standard (foaie A4, 4 cm stânga şi 2 cm celelalte margini).
Atenţie: Articolul trebuie precedat de un rezumat într-o limbă străină (engleză, franceză, germană) de maximum 250 de cuvinte.
Tabele şi Grafice: Pot fi incluse în text tabele sau grafice. Ele vor fi numerotate şi însoţite de un titlu sugestiv. Spre exemplu:
Tabel 1. Evoluţia producţiei de cereale, 1940-1944
Sursa informaţiilor trebuie indicată imediat după tabel.
Dacă doriţi utilizarea de ilustraţii – fotografii, etc – vă rugăm să le trimeţi şi ca fişiere separate, în format .tif scanate la 300 DPI.
APARATUL CRITIC
Note de subsol: Vă rugăm să folosiţi note de subsol şi NU note de sfârşit.
Stilul de citare: Pentru a limita intervenţiile editorilor în text, vă rugăm să folosiţi următorul stil standard de citare:
Pentru cărţi:
Sorin Toma, Privind înapoi. Amintirile unui fost ziarist communist-redactor şef al Scânteii din 1947 până în 1960, Editura Compania, Bucureşti, 2004.
Pentru prescurtarea lucrărilor cu mai mulţi autori, la a doua citare în aparatul critic se apelează la formula et. al.: Sandra Kemp et. al., op. cit., p. 564.
Atenţie: Scrieţi întâi numele editurii şi abia după aceea numele oraşului, urmat de an.
Folositi ediţia pe care o citaţi. Dacă este necesar, puteţi menţiona şi ediţia originală. În cazul traducerilor, este obligatoriu să menţionaţi numele celui/celor care a/au făcut traducerea.
Pentru cărţi editate:
Vladimir Tismăneanu (editor), Promises of 1968. Crisis, Illusion, and Utopia, Central European University Press, Budapest, New York, 2011.
Patricia Heberer, Jürgen Matthäus (eds.), Atrocities on Trial. Historical Perspectives on the Politics of Prosecuting War Crimes, published in association with the United States Holocaust Memorial Museum, University of Nebraska, Lincoln, 2008.
Pentru capitole în cărţi:
Damiana Oţoiu, „Construind « Victoria Socialismului »” în Ruxandra Ivan (coord.) Transformarea socialist. Politici ale Regimului communist între ideologie şi administraţie, Editura Polirom, Iaşi, 2009.
Pentru referinţe la o notă de subsol:
Nicoleta Ionescu-Gură, Stalinizarea României, Editura ALL, Bucureşti, 2005, p. 157, n. 332.
Pentru articole:
Daniel Pavăl, „Aspecte privind sănătatea şi igiena public în judeţul Neamţ de la 1825 până la primul război mondial” în Archiva Moldaviae, nr. 1, 2009, pp. 109-118.
Pentru lucrări nepublicate: Se va indica autorul, titlul prezentării, conferinţa în cadrul căreia a fost prezentată lucrarea, organizatorul, data.
In cazul în care cartea/capitolul/studiul/articolul are mai mulţi autori, indicaţi-i pe toţi. Folosiţi întotdeauna titlul în limba originală.
Ziarele, documentele guvernamentale şi lucrările nepublicate trebuie să fie identificate cât mai precis cu putinţă.
„România liberă”, anul XI, nr. 2572, 8 ianuarie 1953, pp. 4-5.
Pentru materiale de arhivă indicaţi locaţia şi titlul arhivelor, sursa în funcţie de sistemul de catalogare respectiv (fondul arhivistic), dosarul şi fila, după modelul următor:
Arhivele Naţionale Istorice Centrale (prescurtare ANIC), fond CC al PCR-Secţia Organizatorică, dosar 74/1974, f. 12.
Arhiva Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (prescurtat ACNSAS), fond Documentar, dosar 2001, vol. 2, ff. 32-87.
Arhiva Ministerului Muncii (prescurtat AMM), fond Cabinetul Ministrului Muncii, dosar 6/1967, nenumerotat.
Pentru interviuri se vor indica: numele complet sau iniţialele „informatorului” (rămâne la alegerea autorului), vârsta, sexul, religia/confesiunea (dacă se impune), ocupaţia/profesia, localitatea de domiciliu, data realizării interviului:
Ion Vasilescu (sau I.V.), 76 de ani, bărbat, ortodoxă, pensionar, Bucureşti, 12 februarie 2011.
Pentru sursele citate de pe internet se vor reda: prenumele şi numele autorului, titlul documentului sau al lucrării complete (dacă este accesibilă), urmate de adresa de internet unde este disponibil(ă), apoi data accesării.
Exemplu: Larry Ray, „Post-communism: post modernity or modernity revisited” în The British Journal of Sociology, Vol. 48, No. 4, Dec., 1997, accesibil online la adresa http/www.jstor.org/stable/591595 [02.02.2011].
Pentru menţionări succesive ale unei cărţi folosiţi op. cit., Ibidem sau Idem, după modelul următor:
Neagu Djuvara, op. cit., p. 17.
Ibidem, pp. 19-21.
Idem, Amintiri din pribegie…, pp. 29-30.
Nu se traduc titlurile din limbi străine de circulaţie, însă este recomandabil să se facă acest lucru pentru limbile regionale/locale.
Pentru omisiuni într-un citat se folosesc paranteze drepte: […]
Sublinieri, note: [subl. D. D.] [nota O. B.] [nota editorului]
Pentru ghilimele se vor folosi: la deschidere „ iar la închidere ” ; pentru ghilimelele din interiorul citatelor se vor folosi: « iar la închidere » .
Se foloseşte cratima pentru data sau numărul paginilor şi semnul EnDash – (liniuţa medie, mai mică decît cea de dialog, numită EmDash — ) ca alternativă pentru paranteze inserate în text: „Între anii 1945-1989…”
Sistemul ortografic: Opinăm pentru folosirea unui sistem ortografic unitar. Toate textele vor fi redactate cu diacritice. Propunem pentru acest volum folosirea ortografiei Academiei Române: cu “ â “ în loc de “ î ” (în interiorul cuvintelor) şi “sunt” în loc de “sînt”.
